Unii o vind, altii divorteaza si lasa toate proprietatile pe numele sotiei, altii fac donatii la copii, rude sau persoane necunoscute. Recuperarea despagubirilor devine astfel aproape imposibila. Avocatii si judecatorii ieseni analizeaza acest fenomen si cauta citeva solutii pentru a iesi din impas.
Avocatii spun ca, anual, la Iasi au loc sute de procese in care partile vatamate cistiga pe hirtie miliarde de lei vechi, insa, atunci cind trebuie sa-si ridice efectiv despagubirile, se lovesc de un zid, deoarece partile adverse nu au nici bunuri mobile, nici imobile.
"Din pacate, la Iasi exista sute de astfel de cazuri in fiecare an. Teoretic, ar trebui luate masuri asiguratorii inca de la inceputul procesului si ar trebui reglementat prin lege ca organul de cercetare penala sa se ocupe de acest lucru. Asa cum o face in cazul unor infractiuni precum traficul de droguri, asa o poate face si in cazul uciderii din culpa, de exemplu. Cum procurorii cer sechestru asigurator in astfel de dosare, o pot face si in celelalte, pentru ca oamenii care vin in instanta nu cunosc cu totii aceste aspecte juridice. Sigur, o cerere de sechestru asigurator poate fi facuta si de catre avocati, dar sint cazuri cind unii aparatori pot omite acest aspect", a declarat avocatul iesean Ionel Nechita.
"Vor incerca sa scape de plata despagubirilor"
Potrivit judecatorilor ieseni, in cele mai multe dintre cazuri, justitiabilii creditori trebuie sa urmareasca bunurile datornicilor la institutiile abilitate. "Se poate intimpla in orice proces ca persoana care cistiga litigiul sa nu poata lua, de fapt, nimic de la partea adversa. Creditorul trebuie sa urmareasca bunurile debitorului. Acesta trebuie sa se intereseze la institutiile de profil ce taxe si impozite achita debitorul, pentru a putea urmari bunurile pe care le detine. In eventualitatea in care creditorul nu face acest lucru, sint rare cazurile in care datornicul va veni singur sa-si achite debitele. Daca nu se intimpla asa, persoana interesata trebuie sa faca toate demersurile pentru a identifica bunurile partii adverse", a precizat Georgeta Gafta, purtatorul de cuvint al Judecatoriei Iasi.
Insa avocatii sustin ca justitiabilii nu au cum sa urmareasca in mod constant bunurile debitorului la institutiile abilitate. "In 90% dintre cazuri, cel care a comis un accident rutier cu victime omenesti, de exemplu, stie ca va primi o condamnare cu suspendare, daca este la prima sentinta de acest gen. Astfel, el se va concentra mai mult asupra modului in care ar putea scapa de la a plati despagubirile ce vor fi acordate la finalul procesului. In astfel de cazuri, inculpatul va incerca sa-si puna la adapost bunurile. Problema aceasta majora este generata si de un vid legislativ", a mentionat Ionel Nechita. Acesta a mai aratat ca o ultima solutie la care se poate recurge este cererea popririi pe salariul inculpatului.
Astfel, partea vatamata trebuie sa ceara instantei de judecata sa aprobe punerea popririi pe leafa celui care a comis infractiunea. Insa in eventualitatea in care inculpatul munceste "la negru", acest lucru devine imposibil. Mai mult, chiar daca acesta este angajat cu acte in regula, suma poprita ar putea fi derizorie in comparatie cu cea cistigata de partea vatamata, iar aceasta din urma ar putea astepta ani de zile pina sa-si vada toti banii.
"E adevarat ca se poate cere poprirea pe salariu, insa aceasta se va dispune si in functie de anumite criterii. Daca inculpatul ia salariul minimn pe economie si are 1-2 copii in ingrijire, nu-i poti lua intreaga leafa, ci doar un mic procent din ea. Astfel, partea vatamata nu va beneficia de intreaga suma decit dupa citiva ani", a precizat Georgeta Gafta.
Situatii in care sechestrul asigurator se dispune din oficiu
Pe de alta parte, magistratii sustin ca exista cazuri cind judecatorii sint obligati sa ceara din oficiu aplicarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile ale unui inculpat.
"In anumite procese, judecatorul este obligat prin lege sa dispuna din oficiu sechestrul asigurator. Acest lucru se intimpla atunci cind partile vatamate sint minori sau persoane cu deficiente, incapabile etc. Atunci cind partea civila nu este capabila sa ceara din proprie initiativa sechestrul asigurator pe bunurile mobile sau imobile, judecatorul face acest lucru in locul ei. In celelalte procese, judecatorul nu are acest drept, pentru ca un astfel de gest ar fi considerat drept o interventie in favoarea uneia dintre parti. De aceea, cererea de sechestru reprezinta obligatia partii interesate de a obtine despagubiri", a spus judecatorul Georgeta Gafta.
In conditiile in care partile civile nu cer instituirea unui sechestru asigurator pe bunurile inculpatului inca de la inceputul procesului, este posibil ca, la final, acestea sa nu vada nici un ban. Aceasta in ciuda faptului ca, pe hirtie, au cistigat sute de milioane de lei vechi in urma unei decizii judecatoresti.
O alternativa pentru victimele accidentelor
Saptaminal, judecatorii ieseni dau, in medie, intre 5 si 10 sentinte care prevad si acordarea de despagubiri catre una dintre partile implicate. In majoritatea cazurilor, suma prevazuta ca despagubire este intre 10.000 de lei si 100.000 de lei noi. Astfel, zeci de ieseni ar trebui sa beneficieze lunar de o suma totala cuprinsa intre 1,5 si 1,8 milioane lei. Totusi, foarte putini oameni ajung intr-adevar sa vada acesti bani.
Pentru partile vatamate din dosare ce implica accidente rutiere, acum exista o alternativa. Acestea pot apela, din 2008, la Fondul de Protectie a Victimelor Strazii (FPVS). Astfel, victima sau persoana pagubita in urma unui accident rutier poate fi despagubita de FPVS in maximum 90 de zile de la incident.
Persoana in cauza trebuie sa completeze o cerere de despagubire, pe care o va depune la sediul central al FPVS, din Bucuresti, sau la orice sucursala sau agentie a asiguratorilor care au dreptul sa practice pe teritoriul Romaniei asigurarea de tip RCA.
In urma reglementarilor legislative, FPVS intervine in calitate de organism de plata a despagubirilor in interesul persoanelor pagubite prin accidente de autovehicule. Acesta garanteaza, in conditiile legii, despagubirea celor care au suferit prejudicii in urma unor accidente produse de autovehicule neasigurate sau neidentificate.
"Cresc singura doi copii si n-am vazut nici o despagubire"
In urma unui accident rutier, un iesean a decedat, lasind in urma sa o sotie si doi orfani. Conform anchetatorilor, Mihai Rupanu este cel care a provocat accidentul rutier. Ulterior incidentului, acest taximetrist a fost trimis in fata judecatorilor, pentru a da socoteala.
Dupa citiva ani, femeia si orfanii, care s-au constituit parti civile in proces, au "cistigat" 61.000 de lei. Judecatorii au dispus ca soferul care a produs accidentul, impreuna cu partea responsabila, respectiv angajatorul, sa achite suma in cauza. Numai ca, in timpul procesului, soferul care a fost trimis in judecata a divortat si i-a cedat fostei sotii toate bunurile, fie ele mobile sau imobile. Mai mult, si acesta are minori in intretinere, motiv pentru care poprirea pe salariu reprezinta o slaba consolare pentru partile civile.
"Dupa citiva ani de procese, judecatorii au decis ca eu sa primesc peste 61.000 de lei de la autorul accidentului in care a murit sotul meu. Am cheltuit 6.800 de lei cu inmormintarea, am platit onorariile avocatilor pe care i-am avut, am dat bani si la executorul judecatoresc si, la sfirsit, n-am vazut nici un leu. Am ramas sa cresc singura doi copii si nu vad nici un ban, chiar daca sotul meu nu mai este. In timpul procesului, soferul care a comis accidentul a divortat si toate bunurile au fost preluate de sotia sa, inclusiv apartamentul in care locuiau. Ce sa execut acum?!", se intreaba Daniela Atodiresei, sotia celui care a decedat in urma accidentului rutier.
Diverse metode de a instraina averea
Conform specialistilor in domeniul juridic, persoanele care sint cercetate intr-un dosar si stiu ca ar putea pierde o mare parte din avere au diverse posibilitati de a-si instraina bunurile, fie ele mobile sau imobile, mai ales daca inca nu s-a pus un sechestru pe ele. "In primul rind, exista posibilitatea vinzarii unei case, sa spunem. Cel care vrea sa scape de bunuri mai poate face un act de donatie catre o alta persoana, fie ea ruda sau nu. In plus, daca vorbim despre un cuplu, acesta poate divorta de forma si poate cere partajarea bunurilor comune, pentru ca partea vatamata sa nu le execute silit in intregime", spune avocata ieseana Gianina Porosnicu.
In plus, aceasta a precizat ca, atunci cind vine vorba despre bunuri immobile, ele pot fi date foarte usor catre alte persoane. Mai mult, avocata a precizat ca, in cazul conturilor, ele pot fi trecute pe numele unei persoane apropiate. "Daca procurorul, avocatul partii adverse sau chiar partea vatamata nu au cerut instituirea unui sechestru asigurator, cind vine vorba despre conturi, acestea pot fi lichidate si, eventual, sumele pot fi transferate in conturile altor persoane, insa acest lucru poate fi descoperit", a precizat avocata.
sursa Ziarul de Iasi http://www.ziaruldeiasi.ro/local/capcanele-unui-proces-cistigat~ni5k9h
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu